Tip:
Highlight text to annotate it
X
There are multitudes of schools that claim to have the Truth.
There is no religion, creed, philosophy or mystical knowledge
that does not believe itself to be the best.
Many of these schools speak of sublime, transcendental things,
almost always bound to principles of kindness, freedom, happiness...
But, where really, is the Truth?
The truth is within you...
Do you want to know how you can discover it?
Ați auzit
despre cunoașterea superioară
că se poate descoperi înțelegându-ne
pe noi înșine.
*** putem să ne auto-descoperim?
Din ce suntem făcuți?
Ce ne face să funcționăm?
Î: Ne-ai explicat
despre nevoia
de a găsi cunoașterea superioară,
înăuntrul fiecăruia dintre noi.
Ai putea, te rog, să ne spui
*** putem găsi această cunoaștere
înăuntrul nostru?
Este necesar să înțelegem
că așa *** există o „țară exterioară" în care trăim,
la fel există
o „țară psihologică" particulară.
Oameniiștiu întotdeauna în ce țară sau regiune locuiesc;
dar din păcate,
nu cunosc zona psihologică în care se află.
*** în lumea fizică,
există zone
pentru oameni decenți si cultivați,
la fel se întâmplă și in „tărâmul psihologic"
al fiecarei persoane;
La fel ca și în lumea fizică unde există
orașe sau cartiere
cu alei periculoase,
pline de atacatori,
așa și în intimul nostru „tărâm psihologic"
se întâmplă același lucru.
Așadar avem noevoie să privim înăuntrul nostru,
să ne observam pe noi înșine,
înăuntrul psihologiei moastre particulare.
Trebuie sa procedăm astfel
in fiecare moment din viața noastră:
să fim conștienți de locul exact în care ne aflăm
în țara noastră psihologică particulară.
Î: *** se poate face aceasta?
Este simplu
să identificăm unde ne aflăm
în lumea exterioară în orice moment,
este suficient să privim
prin ochii nostri.
Dar *** am putea observa
unde ne aflăm
in intima noastră lume psihologică?
Este necesar să observăm in ambele cazuri.
Totuși,
a observa, și a se obseva pe sine însuși,
sunt două lucruri complet diferite.
Cu toate acestea,
pentru ambele este nevoie de atenție.
Cât despre observare,
atenția este direcționată către exterior,
Totuși,
pentru auto-observare,
atenția este direcționată către interior,
Punctul de pornire pentru observarea exteriorului
este latura practică:
ceea ce este observabilul.
Similar,
Punctul de pornire al muncii de auto-observare este:
ceea ce este auto-observabilul.
Fără îndoiala,
cele două mai sus menționate puncte de pornire
ne conduc in două directi complet diferite.
Acest gen de cunoaștere,
care poate transforma interiorul cuiva,
nu se va dobândi niciodată prin observare exterioară.
Cunoașterea care poate produce in mod real,
o schimbare fundamentală în noi,
se bazează pe auto-observare directă.
Observarea este o modalitate de a modifica
starea mecanică a lumii.
Intima auto-observare
este o modalitate de a ne schimba în mod intim.
Ca o consecința la toate acestea,
putem, și trebuie să spunem,
că exista două feluri de cunoaștere:
una exterioară si una intrioară.
Prin urmare, ne aflăm în fața a două lumi:
una exterioară si una interioară.
Cea dintâi este percepută prin cele 5 simțuri;
cea de pe urmă,
se poate percepe doar prin
intimul simț al auto-observării.
Cu siguranță, noi trăim mai mult
înăuntrul lumii noastre interioare, decât în cea exterioară;
În „lumile noastre interioare",
în „lumile noastre secrete":
iubim, sperăm, bănuim, binecuvântăm, blestemăm, dorim,
suferim, ne bucurăm de noi înșine,
suntem înșelați, răsplătiți, etc., etc., etc...
Fără îndoiala,
cele două lumi - cea interioară
și cea exterioară -
pot fi verificate prin experimentare.
Cea exterioară este observabilă.
Cea interioară este auto-observabilă:
o putem observa în noi înșine aici și acum.
Î: Foarte interesant!
Foarte adevărat!
Dar te rog, spune-mi:
cât timp avem ochi,
sau abilitatea
de a observa lumea exterioară,
putem sa urmăm viața noastră normală
în lumea exterioară.
De ce am dezvolta
intima auto-observare?
Oricine dorește cu adevărat să cunoască "lumile superioare",
ale planetei Pământ,
ale sistemului solar, ale galaxiei în care trăim,
trebuie întâi sa cunoasca propriile sale "lumi intime",
viețile lor interne și particulare, „lumile lor interioare". „Omule,
cunoaștete pe tine însuți și vei cunoaște
universul și Zeii".
Cu cât explorezi mai mult această „lume intimă" denumită „tu însuți",
cu atât înțelegi mai bine
ca trăiești simultan în două lumi,
cele exterioare și cele interioare.
Este la fel de important pentru noi,
precum a învăța să mergem in "lumea exterioară",
astfel, prin intermediul muncii psihologice asupra noastră înșine,
învățăm *** să mergem in „lumea interioară",
Fără cunoașterea acestei lumi interne,
nu putem niciodată să ajungem la Măiestrie!
Dacă nu dezvoltăm cunoașterea
lumii noastre interioare,
nu vom putea fi niciodată cu adevărat fericiți sau în pace.
Aceasta cunoaștere internă
ne ajută să luăm deciziile corecte, să alegem
ceea ce este cel mai bine pentru noi si să avem o viață împlinită.
Î: Da,
înțeleg acest lucru.
Dar te rog, spune-mi,
dacă această capacitate de a ne observa pe noi înșine
este atât de importantă,
atunci, de ce majoritatea oamenilor nu o au?
În realitate,
simțul auto-observării
este atrofiat
in rasa umană decăzută din aceste timpuri negre
în care trăim cu toții.
Această faculate era activă
în precedentele rase umane
si de aceea
multe persoane din acele rase
erau clarvăzătoare si înțelepte.
Cu toate acestea,
cu timpul, aeastă facultate s-a pierdut.
Pe măsură ce perseverăm in observarea de sine înșine,
acest simț,
al intimei auto-observări,
se va dezvolta treptat.
Multe practici date de către Geofilozofie
ajută la dezvoltarea aestei facultăți,
cu toate acestea,
studentul trebuie sa facă un efort pentru a practica în mod regulat.
A ne auto-observa este capital.
Acesta este singurul procedeu pentru a ne cunoaște,
într-un mod complet și real.
Î: OK,
deci putem dezvolta
facultatea
auto-observării.
Ce vom percepe
pe măsura ce dezvoltăm aceasta faculatate?
Ce se află înăuntrul nostru?
Cea mai elevată parte din psihologia noastră este esența.
Isus Cristosul a spus:
„Cu răbdare
vă veți dobândi sufletele";
dar înainte de toate ar trebui să întelegem
ce este acest lucru numit „suflet"?
Sigur,
tebuie sa iți spun că sufletul
este o suma de legi,
principii, virtuți, puteri, etc.
Oamenii au ESENŢA,
materialul psihic pentru a construi Sufletul, sau
mai bine zis să cristalizeze Sufletul,
dar ei nu au încă ceea ce se numește Suflet.
Î: Această Esență este
același lucru cu Conștiința?
Poți explica, te rog,
in mai multe detalii?
Da, amândouă sunt același lucru.
În primul rând, este urgent să știm ce este
acest lucru numit conștiință.
Toată lumea știe că atunci când un pugilist
cade făcut „knock-out" în ring,
îșî pierde conștiința.
E clar că atunci când iși revine,
își recapătă și conștiința.
Prin urmare,
cu toții înțeleg că există o diferență clară
între personalitate
și Conștiință.
Când venim în această lume,
avem cu toții trei procente de conștient
și nouăzeci și șapte împărțite între sub-conștient,
infra-conștient si inconștient.
Ceea ce face frumos și minunat
fiecare nou-născut este Esența sa -
cele trei procente de conștiință.
Corpul uman crește și se dezvoltă
în acord
cu legile biologice ale speciei.
Totuși,
dezvoltarea spontană și naturală a Conștiinței,
este posibilă doar pe parcursul primilor trei,
patru sau cinci ani,
și anume, în prima parte a vieții.
Oamenii cred că
dezvoltarea și creșterea Esenței
se face mereu într-un mod continuu,
în acord cu evoluția, dar
Înțelepciunea universală predă foarte clar
că acest concept este greșit.
Dacă dorim ca părticica de Esență -
cele trei procente de Conștiință liberă - să crească,
trebuie să se facă ceva nou.
Mă refer, într-un mod foarte emfatic,
la munca cu noi înșine.
Dezvoltarea Esenței
se face doar prin intermediul
muncii conștiente și a suferințelor voluntare.
Este necesar sa ințelegem că
aceste munci
nu au nimic in comun, cu serviciul fiecaruia,
Această muncă este petru orice persoană care
și-a format o personalitate;
este ceva psihologic.
Î: Foarte interesant!
*** se încadrează conștiința
în structura umană?
Te rog, explică mai mult despre aceasta,
că sa o putem înțelege mai clar.
Exista șapte tipuri de energie înăuntrul nostru,
pe care trebuie să le înțelegem:
prima, energia mecanică;
a doua, energia vitală;
a treia, energia psihică;
a patra, energia mentală;
a cincea; energia voinței;
a șasea, energia Conștiinței;
a șaptea, energia Spiritului pur.
Toate aceste tipuri de energii există
pe diferite niveluri sau dimensiuni
care nu au nimic de a face cu Conștiința.
Conștiința este o energie
foarte mare in ființa umană.
Singura energie mai mare decât Conștiința
este energia Spiritului pur sau „Ființa" noastră.
Î: Multumesc pentru că ai descris acest lucru mai în detaliu.
Dacă conștiința
este o energie atât de mare
înăuntrul ființei umane,
*** putem folosi cel mai bine
această energie?
*** putem trezi
această energie specială?
Conștiința este, prin ea însăși,
un tip de energie care are
o frecvență vibratorie foarte înaltă.
Conștiița poate fi trezită prin
muncă conștientă
și eforturi susținute.
Micul procentaj de Conștiință
pe care îl deține umanitatea,
ci este irosit fără rost în viața normală.
Este clar că atunci când ne identificăm
pe noi înșine.
cu toate evenimentele existenței noastre,
irosim fără rost energia Conștiinței.
Conștiința este precum o lumina care
nu poate fi perepută de inconștient.
Este necesar să ne deschidem
pentru ca lumina Conștiinței
să poată penetra densitatea oribilă
a lui „eu însumi"
a „sinelui însuși".
Acum ne va fi mai ușor să înțelegem înțelesul
cuvintelor Sfântului Ioan, care spune in Evanghelie:
„Lumina a venit la tenebre,
dar tenebrele nu au înțeles-o."
Ar fi imposibil pentru lumina Conștiinței
să penetreze densitatea lui „eu însumi",
dacă nu am fi folosit întâi
minunatul simț al auto-observării
Conștiința trezită ne oferă experimentarea
realității în mod direct.
Toate legile naturale
există prin ele însele
și dacă nu le descoperim
înăuntrul nostru înșine,
nu le vom descoperi niciodată
în exteriorul nostru.
Omul este conținut în univers
și universul este conținut în om.
Realitatea este ceea ce poți experimenta înăuntrul tău.
Numai Conștiința poate experimenta realitatea.
Limbajul Conștiinței este simbolic,
intim, cu înțelesuri profunde,
și doar cei treziți îl pot înțelege.
trebuie să elimine din interiorul său
toate elementele indezirabile care
constituie „Egoul", „eu însumi",
în care se află Esența îmbuteliată.
A dizolva „Eul" psihologic,
a dezintegra elementele indezirabile este urgent,
de neamânat, indispensabil.
Acesta este sensul muncii asupra noastră înșine.
Nimeni nu ar putea anihila
„Eul" psihologic
fără ca mai înainte să elimine elementele inumane
pe care le purtăm în interior.
Avem nevoie să reducem la cenușă
oribila cruzime din aceste timpuri:
Fără îndoială,
când „eul" psihologic va fi mort,
Esența va străluci în noi.
O Esență liberă ne oferă
frumusețe interioară,
pornind de la această frumusețe,
survine fericirea perfectă și adevărata iubire.
Î: Foarte interesant!
Totuși,
înainte să întelegem mai bine aceasta
ne poți spune, te rog
ce este acest Ego,
„Eul" pe care tocmai l-ai menționat?
*** este acesta responsabil
de apariția tuturor problemelor noastre?
Mamiferul rațional,
greșit numit om,
nu posedă cu adevărat o individualitate definită.
Fără îndoială, această lipsă de
unitate psihologică in umanoid
este cauza multor dificultăți și suferințe.
Corpul fizic
este o unitate completă și funcționează ca un tot organic,
mai puțin atunci când este bolnav.
Dar viața interioară a umanoidului nu este
în nici un fel o unitate psihologică.
Umanoidul, referitor la starea sa internă,
este o multiplicitate psihologică,
o mulțime de „Euri".
Acești știe-tot ai acestei epoci negre
nu vor să realizeze că „Eu superior"
sau „Eu inferior"
sunt două parți
ale aceluiași „Eu" pluralizat.
Acest așa numit „ Eu divin",
este cu siguranță un tertip al „Eului însumi",
un fel de auto-înșelare.
Când „Eul" vrea să continue să existe,
aici și în lumea de dincolo,
se auto-păcălește cu falsul concept
de un Ego divin, nemuritor...
Niciunul dintre noi nu avem un „Eu" care să fie real,
permanent, imuabil,
De fapt,
niciunul dintre noi nu are o autentică
si reală unitate a Ființei;
o individualitate legitimă
În Tibetul oriental
„Eurile" sunt numite „Agregate
Psihice„ sau in mod simplu „Valori",
fie pozitive, fie negative.
Dacă acceptăm că fiecare „Eu"
este o persoană distinctă,
putem afirma in mod emfatic
următoarele:
„Înăuntrul fiecărei persoane care trăiește în lume,
exista multe alte persoane",
unele sunt bune,
celelalte rele...
Fiecare dintre aceste „Euri", fiecare dintre
aceste persoane, se luptă pentru supremație;
fiecare vrea să fie
stăpânul absolut;
Dacă vreunul dintre ascultătorii noștrii încă nu înțeleg
doctrina multiplelor „Euri",
este pur și simplu din cauza lipsei
de exercițiu in tema auto-observării.
Pe măsură ce o persoană practică auto-observarea intimă
acesta descoperă de unul singur
multe persoane,
multe „Euri", care locuiesc înăuntrul
propriei sale personalități.
Fără nici un dubiu,
aceia care neagă doctrina
multiplelor „euri"
nu s-au observat niciodată într-un mod serios.
Putem verifica,
*** că umanoidul intelectual nu este
niciodată la fel pentru un timp îndelungat...
Dintr-o perspectivă psihologică,
mamiferul intelectual
se schimbă în mod constant.
De fapt, nu trebuie sa fii
foarte înțelept ca să realizezi
nenumăratele schimbări si contradicții
ale fiecărei persoane...
Negând doctrina multiplelor „Euri"
înseamnă să ne păcalim pe noi însine,
ceea ce este de fapt absurd: să ignorăm
intimele contradicții pe care fiecare dintre noi le posedă.
Personalitatea umană
este singura marionetă
controlată de frânghii invizibile.
Cei șapte demoni care au fost scoși din corpul Mariei Magdalena,
de către Isus Cristos
Mânia, Lăcomia, Desfrâul, Invidia, Orgoliul, Lenea și Gurmandismul.
fiecare dintre acești demoni
sunt capete de legiuni.
Dacă reflectăm la toate aceste lucruri
vom putea vedea cu claritate
că singurul lucru demn
pe care îl posedăm este ESENȚA.
Din păcate, este imbuteliată
în toate acele „Euri" multiple
ale psihologiei revoluționare.
Este lamentabil că esența întotdeauna
se manifestă în funcție de propria îmbuteliere.
Î: Aceasta este destul de adevărat.
Dar *** funcționează toate acestea
în persoane diferite?
Există diferențe
in modul în care se manifestă aceste Egouri sau „Euri" în persoane diferite.
*** poti explica acest lucru?
Pentru a răspunde la această întrebare
este necesar sa iți spun câte ceva despre „Personalitate".
Personalitatea este energie pură
în ea însăși;
nimeni nu se naște cu o personalitate.
Aceasta se conturează pe măsură ce persoana crește.
Când revenim, când ne reîntoarcem,
când ne reîncorporăm într-un nou corp,
trebuie sa creăm o nouă personalitate.
Dar dacă personalitatea umană se alterează odată cu moartea,
cine sau ce se întoarce?
Dorim sa fie îndeajuns de clar
că „Eul" este cel care continuă după moarte,
că „Eul" este cel care revine,
în această vale a plângerii.
Fiecare întoarcere implică, de fapt,
construirea unei noi personalități.
Această personalitate este formată
de-a lungul celor șapte ani ai copilăriei.
De când a fost inventat televizorul,
unitatea familiei a dispărut.
Este lamentabil că televizorul,
o invenție așa minunată,
este folosit într-un mod distructiv.
Dacă umanitatea ar folosi această invenție într-un
mod demn de a studia știința naturii,
sau sa predea învățături sublime oamenilor,
atunci, asemenea invenție ar fi o binecuvântare pentru umanitate.
Ar fi fost folosită într-un mod
inteligent pentru a educa personalitatea umană.
Este urgent să se înțeleagă nevoia de a stabili
un real echilibru acasă.
Tatăl reprezintă severitatea.
Mama reprezintă mila.
Tatăl personifică întelepciune.
Mama simbolizează iubirea.
Înțelepciunea și iubirea, justiția și mila
se echilibrează reciproc pe cele două
scări ale balanței cosmice.
Pe durata primilor trei sau patru ani ai existenței,
se vede doar fumusețea Esenței copilului.
Atunci când Ego-ul începe să controleze
personalitatea delicată a copilului,
toată frumusețea Esenței dispare
puțin câte puțin și,
în locul său,
defectele psiologice
tipice ființei umane, ies la suprafață.
Î: Toate acestea sunt foarte interesante!
Cât de important este
să existe o creștere echilibrată a acestei personalități
pe lângă celelalte caracteristici
ale psihologiei noastre?
Personalitatea și Esența trebuie dezvoltate
într-o manieră armonioasă și echilibrată.
Dezvoltarea armonioasă pentru ambele,
personatilate si Esență,
produce adevărate genii.
Este urgent
să se hrănească Esențele copiilor
căt și personalitătile lor.
Fiecare dintre cele trei aspecte ale personalității umane -
gând, mișcare și emoție -
trebuie să primească o atenție specială
pentru ca personalitatea copilului să se dezvolte
într-o manieră armonioasă și echilibrată.
Crearea și dezvoltarea
personalității copilului
este o responsabilitate foarte mare pentru
părinți și profesori.
Calitatea personalității umane
depinde exclusiv
de tipul de material psihologic
cu care a fost creat și hrănit.
Cât despre cuvintele „personalitate", „esență",
„ego", sau „eu",
există o mare confuzie
printre studenții psihologiei.
Este urgent sa cunoaștem că ceea ce avem nevoie
să dezintegrăm este Egoul,
„Eul însumi", „Eul";
Prin personalitate, ori Egoul
ori Ființa se poate manifesta;
totul depinde de noi.
Este urgent sa dizolvăm „Eul",
Egoul, așa încât
profunzimile psihologice ale Ființei noastre reale
să fie singurele care se arată prin intermediul personalității.
Î: Aceasta duce la o altă întrebare.
Ai menționat despre „Ființă"
de câteva ori.
poți, te rog, să îmi spui
ce este „Ființa"?
„Ființa este Ființa,
iar rațiunea de a fi a Ființei,
este însăși Ființa.
Ființa este scânteia divină,
imortală din fiecare ființă umană,
fără început sau sfârșit,
teribil de divină.
Ființele umane nu au o asemenea scânteie
înăuntrul corpurilor lor încă,
dar dacă ne perfecționăm
și eliminăm „păcătosul Eu",
este limpede ca într-o zi
scânteia va putea să intre în corpurile noastre."
În mod profund, suntem, ca și ființe umane, ca suflete,
rezultatul diferitelor dedublări
ale propriei noastre scântei virginale.
Ființa din fiecare dintre noi,
sau divinitatea pe care oamenii o poartă în interior,
este multiplicitate în unitate.
Ființa în realitate
arată ca o armată de copii inocenți.
Prin urmare,
fiecare parte individuală a Ființei
este auto-conștientă și chiar autonomă.
Binecuvântat este cel care se integreaza cu Ființa.
Moartea egoului
și învierea Ființei în noi
trebuie sa se petreacă în viețile noastre.
Ființa și Ego-ul sunt incompatibile.
În final,
dorim să spunem că
există două stări psihologice posibile
conform Gnozei:
a) Starea FIINȚEI,
care este transparentă, cristalină,
impersonală, reală și adevărată
b) Starea „Eului",
care este o sumă de agregate psihice,
via personificare a defectelor, a cărei singură rațiune de a exista
este ignoranța.
AGEAC este o organizație non-profit.
Prin intermediul profesorilor și practicienilor săi voluntari,
AGEAC a adus această cunoaștere la milioane de oameni,
în peste 40 de țări din lumea întreagă.
Această prezentare arată anumite elemente
care stau la baza Înțelepciunii Universale.
Pentru un studiu mai amănunțit, vă rugăm să contactați
cea mai apropiată locație de pe www.ageac.org
sau să participați la cursul gratuit prin corespondență organizat prin e-mail sau skype.
Cursurile sunt disponibile în peste 10 limbi. Pentru detalii, vă rugăm să contactați info@ageac.org.